Revizia protezei de șold
Dr. Alexandru Bădărău De ce trebuie schimbată o proteză artificială de șold? Cel mai frecvent motiv pentru necesitatea schimbării unei proteze de șold este slăbirea componentelor protezei. Există diferite cauze pentru slăbire, cea mai comună fiind formarea de particule de uzură din cuplul de alunecare. Cuplul de alunecare este format din Inlay și Capul protezei. Există diferite materiale utilizate pentru cuplul de alunecare: polietilenă, ceramică și metal. Aceste materiale pot fi, de asemenea, combinate între ele. Cea mai comună combinație este un Inlay de polietilenă cu un Cap de ceramică. Mișcările și sarcina mecanică asupra protezei dumneavoastră de șold generează particule de uzură care produc o reacție inflamatorie locală în articulația artificială. Această reacție inflamatorie nu provoacă însă durere sau o limitare a mișcării șoldului. Pe parcursul multor ani până la decenii, această reacție de uzură duce la o slăbire a componentelor protezei de pe os. Această slăbire provoacă dureri severe și poate duce la o distrugere semnificativă a osului. O componentă slăbită a protezei nu poate deveni din nou stabilă și trebuie înlocuită cu una nouă. Pe lângă slăbirea protezei din cauza uzurii, există și alte cauze care necesită înlocuirea componentelor protezei. Acestea pot fi: Dislocarea (Luxația) repetată a protezei de șold Fractura oaselor din jurul protezei de șold în urma unui traumatism Infecția protezei de șold: aceasta este adesea o infecție de grad redus (low-grade), în care bacteria poate fi detectată doar prin proceduri de laborator complexe. Doar în cazuri rare există o infecție bacteriană fulminantă, care poate duce la o situație de viață și de moarte pentru pacient. Care sunt simptomele slăbirii unei proteze? Simptomul principal al slăbirii unei proteze este durerea la mișcare. Aceasta se localizează de obicei în zona inghinală și pe partea superioară a coapsei și poate iradia până în genunchi. În cazul slăbirii avansate a protezei, poate apărea și o senzație de slăbiciune în piciorul afectat, șchiopătat sau scurtarea piciorului. Cum se realizează diagnosticul? Dumneavoastră vă veți prezenta la consultație, iar eu vă voi pune mai multe întrebări referitoare la problema dumneavoastră și voi efectua examenul clinic al articulației șoldului. Ulterior, se realizează o radiografie a articulației șoldului. Dacă este necesar, se pot efectua examinãri suplimentare, cum ar fi: tomografia computerizată, rezonanța magnetică nuclearã sau scintigrafia. Dacă există suspiciunea unei infecții a protezei, se efectuează suplimentar o determinare a valorilor inflamatorii din sânge și o puncție articulară. Prin această puncție, se colectează lichid articular din articulația șoldului pentru o cultură microbiologică. Astfel, se pot identifica bacteriile cauzatoare și rezistența lor la antibiotice. Care sunt opțiunile de tratament? O componentă slăbită a protezei de șold nu poate deveni din nou stabilă și trebuie înlocuită cu o alta nouă, printr-o operație de revizie. Deoarece acea componentă slăbită poate duce la distrugerea osului înconjurător, ar trebui schimbată cât mai curând posibil. De obicei, se slăbește doar o parte din proteza deja implantată: tija femuralã, cupa acetabularã sau componentele mobile (Capul și Inlay-ul protezei). Astfel, se va înlocui doar partea care este slăbită. În cazul uzurii componentelor mobile (Capul și Inlay-ul protezei), acestea se vor schimba cu altele noi, de cele mai mult ori, de la aceeași firmă cu precedentele. Dacă este slăbită tija femurală sau cupa acetabulară, atunci este necesară îndepărtarea protezei vechi și înlocuirea acesteia cu o proteză complexă, numită de revizie. O nouă operație la o proteză de șold existentă este în zilele noastre o intervenție de rutină în centrele specializate. Există însă diferențe semnificative în ceea ce privește amploarea intervenției. Dacă se schimbă doar componentele mobile, adică acele componente ale protezei care pot fi relativ ușor înlocuite, intervenția de revizie este mult mai “mică” decât intervenția primară inițială. Este necesară însă prudență, deoarece situația întâlnită în timpul operației poate fi diferită de cea așteptată, chiar și după diagnosticări optime preoperatorii. O schimbare completă a întregii proteze poate fi mai complicată. Dr. Bădărău este supraspecializat Endocert în Germania, în revizia Protezelor de șold și împreună cu echipa sa din Spitalul academic al Universității de medicină din Bochum PROSELIS a ajutat la dezvoltarea mai multor proteze de revizie modulare, pe care le folosește și astăzi. În funcție de tipul de problemă pe care o are proteza de șold deja existentă, se alege implantul de care este nevoie. Datorită structurii modulare, proteza de revizie oferă rezultate excelente în caz de înlocuire, deoarece poate fi adaptată individual fiecărui caz. Cât durează spitalizarea? Ce trebuie să aveți în vedere? Pregătirea pentru operație (consultul preanestezic și cardiologic) are loc cu 3-4 zile înaintea internării, iar în ziua internării în spital, voi realiza intervenția chirurgicală. Indiferent de încărcarea parțială sau completă a piciorului operat postoperator, veți începe reabilitarea încă din prima zi după operație, cu fiziokinetoterapeuții noștri. Durata medie a spitalizării pentru o operație de schimb de proteză este de șase până la nouă zile. Durata șederii în spital depinde de mobilitatea dumneavoastră și de complexitatea operației de revizie. Ce este important după spitalizare? Cât durează tratamentul postoperator? Durata tratamentului dvs. postoperator este influențată în mod semnificativ de deteriorările musculare și osoase preoperatorii, precum și de stabilitatea noilor componente de proteză. Tratamentul dumneavoastră postoperator personalizat va fi stabilit de către mine după operație. Radiografii proteze de revizie șold
Revizia protezei de genunchi
Dr. Alexandru Bădărău În medie, la fiecare douăzeci de ani după implantarea unei proteze de genunchi, este indicată o Revizie a acesteia, adică schimbarea genunchiului artificial. În timpul acestui procedeu, se înlocuiesc fie anumite părți ale protezei, fie întreaga proteză a genunchiului. O înlocuire parțială este posibilă, deoarece toate componentele sunt interschimbabile individual și astfel operația de revizie poate fi adaptată în mod specific fiecărui pacient în parte. Uzura normală sau slăbirea protezei de genunchi necesită operația de revizie, care îi oferă din nou pacientului funcționalitatea completă și lipsită de durere a genunchiului artificial. Cum decurge procedura, care sunt riscurile asociate și ce trebuie neapărat să se ia în considerare după operație, am rezumat în acest articol pentru dumneavoastră. Ce înseamnă revizia protezei de genunchi? Atunci când trebuie operată din nou o proteză de genunchi deja implantată, se vorbește despre revizia genunchiului sau schimbul protezei. Nu este rar ca o proteză de genunchi să fie înlocuită cu un genunchi artificial parțial cuplat sau cuplat total (stabilitate suplimentară necesară în cazul în care ligamentele genunchiului sunt slăbite). În cadrul unei revizii de genunchi, se folosesc proteze de genunchi ghidate axial, care sunt ancorate în os cu ajutorul unor tije lungi suplimentare. Uneori, este suficient să se reînnoiască componentele uzate ale protezei. Protezele de revizie pentru genunchi sunt construite modular din mai multe părți, putând astfel fi combinate individual și adaptate la situația specifică a fiecărui pacient. Când este necesară schimbarea unei proteze de genunchi? Necesitatea unei operații de schimbare a protezei se manifestă adesea printr-o instabilitate a articulației genunchiului care este însoțită de dureri locale sau chiar prin slăbirea protezei de genunchi (desprinderea protezei de pe os). O altă cauză frecventă care necesită înlocuirea este infecția protezei. Fractura oaselor din jurul protezei în urma unui traumatism poate fi un alt motiv pentru o operație de revizie. Durabilitatea protezei este influențată de diferiți factori, cum ar fi: vârsta pacientului, greutatea corporală a acestuia, constituția fizică, calitatea osoasă. Ce înseamnă slăbirea unei proteze de genunchi? Rezultatele după implantarea unei proteze de genunchi sunt în mare parte foarte bune. Totuși, după cum am menționat anterior, datorită uzurii, poate apărea o slăbire a protezei după mai mulți ani. Aceasta duce în special la dureri. Acest lucru poate duce, la rândul său, la o restricție a mișcării genunchiului. De asemenea, în acest stadiu, sunt de așteptat umflături și din cauza instabilității articulației, zgomote neplăcute în timpul mersului. În cazul slăbirii unei proteze de genunchi, o diagnosticare amănunțită este crucială, în cadrul căreia se determină exact cauzele simptomelor. Dumneavoastră vă veți prezenta la consultație, iar eu vă voi pune mai multe întrebări referitoare la problema dumneavoastră și voi efectua examenul clinic al articulației genunchiului. Ulterior, se realizează o radiografie a articulației genunchiului. Dacă este necesar, se pot efectua examinãri suplimentare, cum ar fi: tomografia computerizată, rezonanța magnetică nuclearã sau scintigrafia. În cele din urmă, în cazul unei proteze de genunchi slăbite, o intervenție chirurgicală este inevitabilă. Aici este chiar necesar să se acționeze cât mai rapid posibil pentru a evita pierderea de os sau distrugerea țesuturilor moi din jurul protezei. Intervenția de înlocuire este personalizată în funcție de patologia fiecărui pacient. Ce înseamnă slăbirea unei proteze de genunchi? Poate apărea situația în care o proteză de genunchi să fie infectată de bacterii. Dacă există suspiciunea unei infecții a protezei, se efectuează suplimentar o determinare a valorilor inflamatorii din sânge și o puncție articulară. Prin această puncție, se colectează lichid articular din articulația genunchiului pentru o cultură microbiologică. Astfel, se pot identifica bacteriile cauzatoare și rezistența lor la antibiotice. În acest caz, proteza de genunchi trebuie înlocuită în două etape: În prima etapă, proteza de genunchi deja existentă se îndepărtează, genunchiul se curăță foarte bine și se implantează o proteză temporară cu antibiotic pentru 6 săptămâni. În a doua etapă, se îndepărtează proteza cu antibiotic și se implantează o proteză de revizie definitivă. Cum se efectuează operația de revizie a protezei de genunchi? Operația de schimbare a unei proteze de genunchi se desfășoară într-un mod foarte asemănător cu implantarea protezei primare. Pentru aceasta, se utilizează aceeași cicatrice. Apoi, capsula articulară este deschisă, iar proteza existentă se îndepărtează. Acum se pot freza suprafețele osoase rămase pentru noua proteză de revizie. Ulterior, noua proteză este montată provizoriu și ajustată. Astfel, funcționalitatea, amplitudinea mișcării și stabilitatea sunt testate și optimizate. Dacă aceste probe sunt satisfăcătoare, următorul pas este introducerea și fixarea definitivă (cu sau fãrã ciment) a noilor componente ale protezei. Capsula articulară și țesutul subcutanat sunt apoi închise și plaga este suturată. Cum este recuperarea după implantarea unei proteze de revizie la genunchi? Tratamentul postoperator este în principiu similar cu cel al implantării unei proteze totale de genunchi, cu mobilizare cu ajutorul cârjelor și cu mobilitate liberă a articulației. Totuși, în funcție de calitatea osoasă și a țesuturilor moi, pot exista diferențe și poate fi necesară o încărcare parțială de 15 kg timp de 6 săptămâni. Controalele clinice și radiologice în cabinet se fac regulat după 6 săptămâni, 3 luni, 6 luni și un an. Revenirea la condusul auto și la activitățile sportive depinde foarte mult de motivul schimbării protezei. În cazul schimbărilor simple, condusul auto este posibil când piciorul poate fi încărcat complet fără cârje, iar activități sportive precum ciclismul și înotul sunt permise după aproximativ 6-8 săptămâni. În primele zile după operație, controlul durerii și mobilizarea rapidã sunt prioritare. Și chiar din prima zi după operație, articulația genunchiului poate fi mișcată liber și încărcată complet, în funcție de disconfort. Mobilizarea se face cu ajutorul cârjelor timp de 4-6 săptămâni, fără limitări. După spitalizare, ar trebui efectuată fiziokinetoterapie ambulatorie, de obicei de două ori pe săptămână și timp de trei până la patru luni, pentru a îmbunătăți mobilitatea, a reduce umflăturile și a reconstrui forța membrului inferior operat. La 2 săptămâni după operație, firele trebuie îndepărtate. La 6 săptămâni după operație se efectuează din nou radiografii. Alte controale sunt de obicei prevăzute după 3 luni și un an, abia atunci putând fi estimat rezultatul vindecării mai mult sau
Tratamentul nechirurgical al Coxartrozei
Dr. Alexandru Bădărău Tratamentul nechirurgical Viața și activitățile zilnice Proteza de șold: da sau nu? O artroză de șold nu se poate vindeca, însă diferite tratamente nechirurgicale pot ameliora simptomele și pacientul poate salva timp până la tratamentul chirurgical. Tratamentul recomandat include în principal: Medicamente: Analgezice (pentru durere), antiinflamatoare nesteroidiene (pentru inflamație). Fiziokinetoterapie: Exerciții specifice pentru întărirea mușchilor din jurul șoldului și îmbunătățirea mobilității. Modificarea stilului de viață: Pierderea în greutate, evitarea activităților care agravează durerea. Injecții intraarticulare: Corticosteroizi pentru a reduce durerea și inflamația sau acid hialuronic pentru a îmbunătăți mobilitatea șoldului. Injecțiile cu corticosteroid pot ameliora simptomele artrozei de șold. Efectul se diminuează însă în timp și dispare după 2-3 luni. Injecțiile cu corticosteroid sunt considerate utile doar dacă articulația șoldului este inflamată acut sau foarte dureroasă. Acestea nu sunt însă o soluție pe termen lung. Pe de o parte, injecțiile repetate pot slăbi pe termen lung cartilajul articular. Pe de altă parte, fiecare injecție poate avea efecte secundare și rareori poate duce la complicații grave, cum ar fi o infecție. Dacă se folosesc injecții cu corticosteroid, este important ca medicul să aibă experiență cu acestea și să acorde atenție igienei adecvate. El ar trebui, de exemplu, să folosească un ecograf pentru a plasa injecția corect, astfel încât să acționeze optim și să nu producă leziuni ale nervilor, vaselor de sânge sau a altor structuri din jurul articulației. Dacă o artroză avansată afectează puternic viața de zi cu zi și calitatea vieții, iar alte tratamente nu sunt suficiente, tratamentul eficient este cel chirurgical, adică implantarea unei proteze de șold. După operație, este importantă o reabilitare activă. Adaptarea la noua articulație și recuperarea corpului după intervenție poate dura câteva săptămâni sau luni. Printre tratamentele alternative ale coxartrozei al căror beneficiu nu s-a demonstrat în studiile clinice de specialitate se numără: PRP – plasma imbogãțită în trombocite, obținută prin centrifugarea de sânge venos extras de la pacient radioterapie stimulativă (numită și ortovoltterapie) suplimente alimentare, de exemplu cu condroitină, glucozamină, colagen sau vitamine preparate din plante acupunctură tratamente cu ultrasunete, laser, TENS (electrostimulator muscular) sau tratamente termice speciale (diatermie) Viața și activitățile zilnice Persoanelor cu artroză li se transmite uneori impresia că este vorba despre o afecțiune inevitabilă, împotriva căreia nu se poate face nimic – sau o manifestare normală a vârstei, pe care trebuie să o accepte. Totuși, acest lucru nu este adevărat, de aceea nu trebuie să se lase descurajate de astfel de afirmații. Chiar dacă artroza nu este vindecabilă, există multe lucruri care se pot face pentru articulații și pentru ameliorarea simptomelor. Este important să fie activi și să găsească, împreună cu medicii și terapeuții, tratamente și modalități de a gestiona boala adaptate nevoilor personale. Chiar dacă artroza poate reduce calitatea vieții, merită să se mențină o atitudine pozitivă. Emoțiile, gândurile și comportamentul influențează modul în care sunt resimțite durerile. Persoanelor cu artroză li se oferă adesea multe terapii fără beneficii, promovate cu promisiuni nerealiste. O atitudine sănătoasă de scepticism este necesară, deoarece nu există o soluție miraculoasă pentru artroză. Este util să aibă așteptări realiste, să învețe să trăiască bine cu boala și să se concentreze pe tratamente care s-au dovedit utile. Pe măsură ce artroza șoldului progresează, poate afecta multe domenii ale vieții. Totuși, mulți oameni învață în timp să își gestioneze activitățile zilnice, în ciuda bolii – de exemplu, acordându-și mai mult timp pentru sarcinile zilnice și adaptându-și activitățile fizice. Aparatele de sprijin, cum ar fi bastoanele, cadrele de mers și rolatoarele, pot reduce stresul asupra articulațiilor și facilita deplasarea în interiorul și în afara locuinței. Cum să ajusteze corect și să utilizeze aceste dispozitive, pot învăța de la fiziokinetoterapeuți și medici din diverse specialități, precum ortopedie, reumatologie și geriatrie. Proteza de șold: da sau nu? Înainte de a lua decizia de a opta sau nu pentru o proteză de șold, este util să se obțină informații complete despre avantajele și dezavantajele diferitelor opțiuni de tratament. O informare corectă sprijină procesul de luare a unei decizii. Persoanele cu simptome ușoare cauzate de artroza șoldului își pot gestiona de obicei bine activitățile zilnice și își pot controla durerea. O proteză de șold nu este indicată pentru simptome ușoare – riscurile și efortul intervenției ar fi prea mari. În schimb, în cazul unor simptome severe, o proteză de șold poate aduce o ameliorare semnificativă. Adesea, decizia de a opta sau nu pentru o astfel de intervenție nu este atât de simplă. În această decizie joacă un rol diferite aspecte: cât de invalidante sunt durerile pentru dumneavoastră și când apar, impactul artrozei asupra vieții de zi cu zi, profesiei, vieții sociale, bunăstării psihice și mobilității, tratamentele încercate anterior. Aceste aspecte pot fi discutate cu medicul – și de asemenea, în ce măsură obiectivele personale pot fi atinse printr-o operație.
Proteza de șold
Dr. Alexandru Bădărău Când este indicată implantarea unei Proteze de șold? Ce înseamnă protezarea Șoldului prin Tehnica Minim Invazivă? Ce tipuri de proteze de șold există? Sfaturi înaintea operației de implantare a unei Proteze de șold Etape înainte, în timpul și după implantarea protezei de șold Înainte de a lua decizia de a opta sau nu pentru o proteză de șold, este util să vă ofer informații complete despre avantajele și dezavantajele diferitelor opțiuni de tratament. Persoanele cu simptome ușoare cauzate de artroza șoldului își pot gestiona bine activitățile zilnice și își pot controla durerea. O proteză de șold nu este indicată pentru simptome ușoare – riscurile și efortul intervenției ar fi prea mari. În schimb, în cazul unor simptome severe, o proteză de șold poate aduce o ameliorare semnificativă a simptomelor și a calității vieții. De aceea, ca specialist în patologia șoldului, doresc să răspund la întrebările dumneavoastră și să vă ofer pas cu pas o introducere în opțiunile de tratament pentru Coxartroză. Este foarte important pentru mine să vă tratez în mod individual, cu experiență și competențe dobândite în Germania, bazându-mă pe cele mai recente descoperiri științifice și într-o atmosferă prietenoasă și plăcută. Mai multe informații despre Artroza șoldului găsiți aici Mai multe informații despre variantele de tratament nechirurgical găsiți aici Clasificarea gradelor de severitate ale artrozei conform Kellgren și Lawrence de la gradul I în stânga sus până la gradul IV în dreapta jos Când este indicată implantarea unei Proteze de șold (Artroplastia de șold)? Proteza de șold este indicată în stadiile avansate de artroză, stadiul 3 sau 4, conform clasificării Kellgren și Lawrence, atunci când există o pierdere ireversibilă a cartilajului și modificările de formă duc la probleme biomecanice. Proteza de șold mai este indicată în cazul Necrozei aseptice de cap femural (NACF) sau a Fracturii de col femural. Mai multe detalii găsiți aici. Dacă toate aceste criterii sunt îndeplinite, proteza sau artroplastia de șold reprezintă una dintre cele mai sigure, fiabile și durabile proceduri chirurgicale pe care medicina modernă le poate oferi și de obicei, nu există o alternativă mai bună pentru dumneavoastră. Radiografie de bazin după implantarea unei proteze de șold pe partea dreaptă, cu tijă femurală scurtă, minim/invaziv Tehnica chirurgicală folosită de dl. Dr. Alexandru Bãdãrãu în cazul Artroplastiei de șold este: Abordul Minim Invaziv antero-lateral sau ALMIS (engl.: anterolateral minimal invasive surgery) Ce înseamnă protezarea Șoldului prin Tehnica Minim Invazivă? Operațiile de șold efectuate prin abordul clasic necesitã incizii de 15-20 cm pe lateralul sau spatele articulației șoldului. Principalul dezavantaj al acestor tehnici era necesitatea de a leza sau deteriora structurile moi și musculatura. Adesea, acest lucru duce la sângerări sau la probleme de vindecare a plăgii în zona operației. Operațiile minim invazive la șold s-au dezvoltat constant în ultimii zece ani și se caracterizează în principal prin incizii mici și protejarea completă a structurilor musculare esențiale. Eu utilizez cu succes abordul minim-invaziv antero-lateral Watson-Jones sau ALMIS (engl.: anterolateral minimal invasive surgery) pentru înlocuirea articulației șoldului. Musculatura nu mai este tăiată sau deteriorată pentru a obține accesul și vizibilitatea necesare înlocuirii articulației, ci sunt folosite depãrtãtoare speciale pentru a împinge musculatura la o parte. Astfel, operația se poate efectua printr-o mică incizie cutanată de circa 5-8 cm și fără traume musculare, protejând țesuturile. Care sunt avantajele abordului minim invaziv antero-lateral? incizia micã a pielii mai puține dureri pentru pacient o vindecare mai rapidă un risc mai mic de infecție mobilizarea imediatã dupã intervenție și începerea fiziokinetoterapiei pierdere mai micã de sânge Care este prognosticul după Protezarea șoldului prin tehnica minim invazivă? Dacã operația este efectuată de către un chirurg supraspecializat în protezarea șoldului prin tehnica minim invazivã, se desfășoară de obicei fără complicații majore. Chiar în ziua intervenției, pacienții pot și trebuie să fie mobilizați. Mersul independent cu ajutorul cârjelor este de obicei posibil foarte devreme. În primele 2-3 săptămâni, pacientul depinde inițial de aceste dispozitive de sprijin. Operația de protezare a șoldului prin tehnica minim invazivă este mai puțin potrivită pentru pacienții cu: obezitate (Indice de masã corporalã peste 35), intervenții anterioare ale articulației șoldului, cicatrici în zona de operație Dr. Alexandru Bădărău este singurul chirurg ortoped din România certificat de EndoCert Germania ca fiind Operator Senior Principal (Senior Hauptoperateur) și cu dublă specializare medicală în chirurgia ortopedică specială. Dr. Bădărău a ocupat în ultimii 2 ani funcția de Șef de secție în Centrul terțiar de artroplastii totale de șold și genunchi (EPZ Max) Spitalul academic al Universității de medicină din Bochum PROSELIS. Aveți întrebări despre tehnica minim invazivă în înlocuirea articulației șoldului? Dr. Alexandru Bãdãrãu este bucuros să vă informeze și să vă consilieze în detaliu, într-o discuție personală. Pentru mai multe informații, vă puteți programa la un consult folosind formularul de contact Ce tipuri de proteze de șold există? Proteza de șold (proteza totală de șold, articulația artificială de șold) este formată din mai multe piese interschimbabile, după cum urmează: Cupa protezei ancorarea în cupa osoasă a bazinului, numită acetabul sau cotil Inlay-ul cupei se instalează în cupa protezei, permite mișcarea articulației, fiind în contact cu capul protezei Capul protezei se instalează pe tija protezei, permite mișcarea articulației, fiind în contact cu inlay-ul cupei Tija protezei ancorarea în interiorul osului femur Cupa protezei este din titan și are o suprafață poroasă din hidroxiapatită, care permite fixarea și “creșterea” osului bazinului (acetabul) imediat după implantare. Tija protezei (proteza femurală) se poate ancora în osul femur în două moduri: necimentat sau cimentat. Protezele femurale necimentate se implantează cel mai des, pentru că oferă o fixare de lungă durată. Acestea sunt fabricate din titan și au o suprafață poroasă din hidroxiapatită care permite fixarea și “creșterea” osului imediat după implantare. După lungime, protezele femurale necimentate sunt de mai multe tipuri: Tija scurtă cel mai des implantatã în Europa de Vest la pacienții cu vârsta sub 70 de ani. Informații detaliate despre Proteza de șold cu tija scurtã găsiți aici Tija de lungime normală implantul standard în România Tija lungă pentru operațiile de revizie, de înlocuire a unei proteze deja implantată Protezele
Coxartroza (artroza șoldului)
Dr. Alexandru Bădărău Ce este coxartroza? Simptome Cauze Factori de risc Evoluția Diagnosticul Ce este coxartroza? În cazul unei artroze de șold, stratul protector de cartilaj al oaselor din articulația șoldului devine mai subțire. Astfel, crește presiunea asupra oaselor, iar în timp mobilitatea articulației scade. Primul semn al artrozei de șold sunt adesea durerile în zona șoldului (inghinal), de cele mai multe ori la mers sau urcatul scărilor. În timp, articulația șoldului își pierde de obicei și mai mult din mobilitate. O artroză de șold afectează în principal persoanele peste 45 de ani și poate evolua foarte diferit. Mulți au simptome ușoare pentru o lungă perioadă de timp, pe care le compenseazã bine. Uneori însă, boala progresează rapid și poate afecta grav calitatea vieții. Artroza de șold poate apărea la unul sau la ambele șolduri. O artroză de șold este tratată în principal cu mișcare și fiziokinetoterapie, precum și cu analgezice și antiinflamatoare. În cazul supraponderabilitãții, se recomandă scăderea în greutate. Dacă artroza de șold progresează și restricționează puternic viața de zi cu zi, tratamentul este unul chirurgical, adică implantarea unei proteze de șold. Simptome O artroză de șold începe de obicei treptat – pe parcursul mai multor luni, adesea chiar ani. La început, articulația doare de obicei doar la efort sau la sfârșitul unei zile obositoare. Durerile tipice sunt în articulația șoldului afectat și în zona inghinală, de obicei la mers și urcat scările, precum și la mișcarea coapsei spre interior – de exemplu, la încrucișarea picioarelor. Durerile pot iradia și în fese, pe partea interioară a coapsei sau chiar până la genunchi. După o perioadă mai lungă de repaus, articulația șoldului poate să se simtă puțin rigidă timp de până la 30 de minute, de exemplu dimineața. Dacă șoldul doare și în repaus sau noaptea, artroza este deja avansată. Când artroza de șold modifică forma oaselor, dezvoltă ciocuri osoase și deformează capul femural, mobilitatea poate fi restricționată. Aceasta îngreunează, de exemplu, încălțarea șosetelor sau îngrijirea picioarelor. Cu cât artroza progresează, cu atât mai mari pot fi restricțiile în ceea ce privește activitățile profesionale, gospodărești sau de recreere. Aceste consecințe asupra vieții de zi cu zi sunt adesea cea mai mare povară în cazul unei artroze de șold. La unele persoane cu artroză de șold apar și episoade cu dureri mai puternice și rigiditate articulară. Durerile în astfel de episoade sunt resimțite ca fiind mai înțepătoare, pulsatile sau arzătoare. De obicei, acestea cedează însă în câteva zile. Cauze O articulație de șold este formată din capul osului femurului (capul femural) și cavitatea articulară de pe osul pelvisului (acetabulul sau cotilul). Ambele sunt acoperite cu un cartilaj protector. Artroza de șold apare atunci când cartilajul articular se înmoaie, devine mai subțire și se fisurează. Oasele nu mai sunt protejate atât de bine împotriva presiunii și reacționează formând excrescențe osoase pentru a distribui presiunea pe o suprafață mai mare (așa-numiții pinteni osoși, ciocuri sau osteofite). În limbajul comun, artroza este adesea numită „uzura articulațiilor”. Acest termen este însă înșelător, deoarece articulația nu se „consumă” prin utilizare – dimpotrivă: cartilajul are nevoie de mișcare pentru a fi alimentat cu nutrienți. Astfel, anumite tipuri de mișcare și antrenament precum mersul pe jos sau ciclismul sunt benefice pentru cartilaj și articulații. Sporturile precum handbalul sau fotbalul pot, în schimb, să suprasolicite și să contribuie la artroză. Acest lucru este valabil și pentru munca fizică grea sau obezitatea. În cazul suprasolicitării, procesele metabolice fiziologice din articulații se pot dezechilibra, se formează prea multe substanțe și enzime care crează inflamație și duc la degradarea țesuturilor. Factori de risc Diferiți factori cresc riscul pentru o artroză de șold, printre care: predispoziție familială exces sever de greutate (obezitate) afecțiuni congenitale ale șoldului sau deformări (displazia de șold, boala Perthes, necroza aseptică de cap femural) muncă fizică grea, de exemplu în construcții încărcare constantă a articulației șoldului prin antrenament intens, mai ales în sporturi cu impact puternic, cum ar fi fotbalul sau handbalul afecțiuni inflamatorii ale articulațiilor, cum ar fi artrita reumatoidă leziuni anterioare ale șoldului, de exemplu fracturi în zona articulației șoldului sau o dislocare a articulației șoldului așa-numitul impingement de șold: în acest caz, excrescențele osoase de la articulație duc la îngustări între capul femural și cavitatea articulară. De obicei, mai mulți factori enumerați mai sus joacă un rol în dezvoltarea unei artroze de șold. Evoluția Cum evoluează o artroză de șold nu se poate prezice cu siguranță. Adesea, simptomele rămân aproximativ aceleași pentru mulți ani. Într-un studiu mare din Olanda, persoanele cu artroză de șold au raportat regulat evoluția bolii pe parcursul a cinci ani. Dintre acestea, aproximativ: 40% au avut dureri ușoare, relativ constante pe parcursul celor cinci ani, 20% au avut dureri moderate, de asemenea relativ constante, 25% au avut dureri moderate care s-au agravat pe parcursul celor cinci ani, 15% au avut dureri severe persistente. Un control după zece ani a confirmat rezultatele studiului. În decurs de 10 ani, 12 din 100 de persoane au optat pentru un implant de șold artificial. Durerile de artroză pot varia de la o zi la alta: perioadele cu simptome mai severe alternează cu perioade fără simptome sau cu simptome ușoare. În percepția durerii, joacă un rol și atitudinea personală, viața socială și profesională, stilul de viață și factorii psihologici, cum ar fi grijile și stresul. Toate acestea pot influența cum se resimt simptomele, cât de intense sunt și cum se gestionează acestea. Diagnosticul Adesea, medicul poate diagnostica o artroză de șold pe baza simptomelor tipice. El întreabă de când durează durerile, cum se simt și când apar – de exemplu, doar la mișcare sau și în repaus. Este tipică așa-numita durere de început, care apare după perioade mai lungi de repaus și dispare rapid prin mișcare. Informațiile despre alte simptome, cum ar fi rigiditatea matinală sau leziunile anterioare, ajută la diagnostic. După discuție, medicul palpează articulația și examinează mobilitatea șoldului în poziție culcat. Piciorul este mișcat în diferite direcții cu genunchiul întins și apoi îndoit. El observă și mersul și verifică dacă pelvisul este înclinat
Proteza de genunchi
Dr. Alexandru Bădărău Când este indicată implantarea unei Proteze de genunchi? Implantarea personalizată a protezei de genunchi prin Tehnica aliniamentului kinematic Ce tipuri de proteze de genunchi există? Sfaturi înaintea operației de implantare a unei proteze de genunchi Etape înainte, în timpul și după implantarea protezei de genunchi Ce trebuie să aveți în vedere cu privire la proteza de genunchi implantată? Înainte de a lua decizia de a opta sau nu pentru o proteză de genunchi, este util să vă ofer informații complete despre avantajele și dezavantajele diferitelor opțiuni de tratament. Persoanele cu simptome ușoare cauzate de artroza genunchiului își pot gestiona bine activitățile zilnice și își pot controla durerea. O proteză de genunchi nu este indicată pentru simptome ușoare – riscurile și efortul intervenției ar fi prea mari. În schimb, în cazul unor simptome severe, o proteză de genunchi poate aduce o ameliorare semnificativă. De aceea, ca specialist în patologia genunchiului, doresc să vă răspund la întrebările dumneavoastră și să vă ofer pas cu pas o introducere în opțiunile de tratament pentru gonartroză. Este foarte important pentru mine să vă tratez în mod individual, cu experiență și competențe dobândite în Germania, bazându-mă pe cele mai recente descoperiri științifice și într-o atmosferă prietenoasă și plăcută. Mai multe informații despre Artroza genunchiului găsiți aici Mai multe informații despre variantele de tratament nechirurgical găsiți aici Clasificarea gradelor de severitate ale artrozei conform Kellgren și Lawrence de la gradul I în stânga sus până la gradul IV în dreapta jos Când este indicată implantarea unei Proteze de genunchi (Artroplastia de genunchi)? Proteza de genunchi este indicată în stadiul avansat de artroză gradul 3 sau 4, atunci când există o pierdere ireversibilă a cartilajului și modificările de formă duc la probleme biomecanice. Dacă toate aceste criterii sunt îndeplinite, proteza sau artroplastia de genunchi reprezintă una dintre cele mai sigure, fiabile și durabile proceduri chirurgicale pe care medicina modernă le poate oferi și de obicei, nu există o alternativă mai bună pentru dumneavoastră. Proteză de genunchi implantată prin tehnica aliniamentului kinematic Tehnica chirurgicală folosită de dl. Dr. Alexandru Bãdãrãu în cazul Artroplastiei de genunchi este: Implantarea personalizată a protezei de genunchi prin tehnica aliniamentului kinematic. Ce este implantarea personalizată a protezei de genunchi prin tehnica aliniamentului kinematic ? Operația de înlocuire a articulației genunchiului (Protezarea sau Artroplastia de genunchi) este o intervenție chirurgicală de succes pentru mulți pacienți care au o uzură avansată a articulației genunchiului (Gonartroza). În aproximativ 30% din cazuri, pacienții sunt doar parțial satisfăcuți sau chiar nemulțumiți de rezultatul postoperator. Acest lucru poate avea multe cauze, printre care pot fi incluse infecții, implantarea defectuoasã a protezei sau instabilitatea, care pot duce la dureri persistente. Adesea, la pacienții cu dureri persistente după înlocuirea articulației genunchiului, nu se poate identifica niciuna dintre cauzele enumerate ca fiind responsabile de disconfort, iar în plus, radiografiile nu prezintă anomalii și piciorul este drept. Persoanele cu un picior complet drept și o linie a genunchiului perpendiculară față de acesta sunt rare; majoritatea are picioare în formă de O sau X, fie mai pronunțate, fie mai puțin pronunțate. În cadrul implantării clasice a unei proteze de genunchi, scopul este ca fiecare pacient să aibă un picior drept după operație – indiferent dacă înainte avea picioarele în formă de X sau O. Acest lucru înseamnă că toți genunchii, indiferent de variațiile individuale, sunt operați după același plan (vezi Figurile A și B). Implantare clasică (A,B) vs Implantare kinematică (C,D) Care pot fi urmările implantării clasice ? Prin îndreptarea piciorului și modificarea liniei articulare cu tehnica de implantare clasicã a unei proteze de genunchi, anatomia anterioară a articulației genunchiului este în mare măsură ignorată. Această modificare a geometriei articulației genunchiului poate duce la o ghidare forțată a articulației genunchiului cu tensiune anormală a ligamentelor, la o mobilitate redusă și la dureri. În special, articulația genunchiului este una dintre cele mai complexe articulații, care reacționează sensibil la schimbările de formă. Chiar și modificările minime ale liniei articulare și axei piciorului pot perturba semnificativ mișcarea între femur și tibie și în special pot influența negativ alunecarea rotulei. Conform acestei metode devenitã un standard de calitate în țările vorbitoare de limbã germanã și nu numai, este esențial ca înlocuirea articulației genunchiului să țină cont de anatomia naturală a pacientului și să nu vizeze aceeași poziție de implant pentru toți pacienții! Ce înseamnă aliniament kinematic ? Cu peste 15 ani în urmă, în Statele Unite a fost dezvoltată o tehnică care își propune să reconstruiască anatomia genunchiului în mod individual, așa cum era înainte de apariția artrozei. Această tehnică este numită „aliniere kinematică” (de la kinematică = teoria mișcării; aliniere = orientare). În alinierea kinematică, proteza de genunchi este implantată personalizat, în conformitate cu anatomia sa naturală, pentru a restabili mișcarea sănătoasă a genunchiului. De exemplu, dacă un pacient avea un picior în formă de O (care, în general, se agravează din cauza pierderii de cartilaj datorată uzurii în cadrul artrozei), genunchiul este reconstruit în timpul intervenției chirurgicale cu o ușoară înclinație către O. Astfel, și tensiunea naturală a ligamentelor este restabilită pe întregul parcurs al mișcării, așa cum pacientul a fost obișnuit toată viața sa! Acest lucru duce la o mișcare a genunchiului foarte stabilă și armonioasă, fără instabilități sau suprasolicitări. În contrast cu alinierea convențională, ligamentele nu sunt întinse în timpul operației, ci își păstrează tensiunea inițială (vezi Figurile C și D). Ce avantaj aduce alinierea kinematică pentru pacient? Cu alinierea kinematică a protezei de genunchi, s-a demonstrat în mai multe studii științifice de înaltă calitate că procentul de pacienți cu dureri persistente poate fi semnificativ redus. Prin alinierea kinematică, datorită menajării ligamentelor și a mușchilor, pacienții pot fi, în general, mobilizați mai repede. Studiile biomecanice au confirmat că o aliniere folosind alinierea kinematică duce și la o scădere a presiunii pe articulație și astfel, la o reducere a încărcării pe implant. În concluzie, alinierea kinematică implică implantarea individuală a protezei de genunchi în conformitate cu anatomia naturală a pacientului, ceea ce duce la
Tratamentul nechirurgical al Gonartrozei
Dr. Alexandru Bădărău Tratamentul nechirurgical Viața și activitățile zilnice Proteza de genunchi: da sau nu? Tratamentul nechirurgical Pentru tratamentul artrozei genunchiului există diverse opțiuni. Alegerea depinde de cât de avansată este artroza genunchiului, dacă există comorbidități și ce așteptări are pacientul de la tratament. A rămâne activ, în ciuda artrozei, este benefic pentru articulații. Multe studii arată că exercițiile regulate de tonifiere a musculaturii genunchiului, pot atenua durerile și îmbunătăți funcția lui. În cazul supraponderalității, pierderea în greutate poate reduce presiunea asupra genunchilor. S-a demonstrat că o reducere a greutății cu mai mult de 5% poate îmbunătăți mobilitatea și poate atenua durerile articulare, ceea ce corespunde unei pierderi de cel puțin 5 kilograme la o persoană de 100 de kilograme. Se poate încerca și încălțămintea cu talpa mai groasă și mai rigidă, care susține arcul plantar. Încălțămintea ar trebui să ofere spațiu suficient pentru degetele de la picioare. De asemenea, există diferite abordări pentru tratamentul nechirurgical artrozei genunchiului: Unguentele sau gelurile cu medicamente antiinflamatoare aplicate pe articulație, pot ameliora durerile de artroză la unele persoane Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot să reducă, de asemenea, considerabil durerile de artroză. Acestea au însă efecte secundare şi ar trebui să fie utilizate cu precauţie în cazul persoanelor în vârstă. Injecțiile în articulația genunchiului, cum ar fi: Injecțiile cu Cortizon pot ameliora simptomele până la opt săptămâni, dar la utilizare repetată pot deteriora cartilajul. Injecțiile cu Acid hialuronic acționează ca un lubrifiant, deoarece acidul hialuronic îmbunătățește alunecarea oaselor unul peste altul, amortizând șocurile transmise în articulație. Conform literaturii de specialitate, nu s-a putut dovedit beneficiul injecțiilor PRP (plasmă bogată în plachete) sau al celulelor stem în tratamentul gonartrozei. Viața și activitățile zilnice Persoanelor cu artroză li se transmite uneori impresia că este vorba despre o afecțiune inevitabilă, împotriva căreia nu se poate face nimic – sau o manifestare normală a vârstei, pe care trebuie să o accepte. Totuși, acest lucru nu este adevărat, de aceea nu trebuie să se lase descurajate de astfel de afirmații. Chiar dacă artroza nu este vindecabilă, există multe lucruri care se pot face pentru articulații și pentru ameliorarea simptomelor. Este important ca pacienții să fie activi și să găsească împreună cu medicii și fiziokinetoterapeuții, tratamente și modalități de a gestiona boala adaptate situației lor. Chiar dacă artroza poate reduce calitatea vieții, merită să se mențină o atitudine pozitivă. Emoțiile, gândurile și comportamentul influențează modul în care sunt resimțite durerile. Persoanelor cu artroză li se oferă adesea multe terapii fără beneficii, promovate cu promisiuni nerealiste. O atitudine sănătoasă de scepticism este necesară, deoarece nu există o soluție miraculoasă pentru artroză. Este util să aibă așteptări realiste, să învețe să trăiască bine cu boala și să se concentreze pe tratamente care s-au dovedit utile. Pe măsură ce artroza șoldului progresează, poate afecta multe domenii ale vieții. Totuși, mulți oameni învață în timp să își gestioneze activitățile zilnice, în ciuda bolii – de exemplu, acordându-și mai mult timp pentru sarcinile zilnice și adaptându-și activitățile fizice. Aparatele de sprijin, cum ar fi ortezele de genunchi, bastonul pe partea opusă, cadrele de mers și rolatoarele pot reduce stresul asupra articulațiilor și facilita deplasarea în interiorul și în afara locuinței. Cum să ajusteze corect și să utilizeze aceste dispozitive, pot învăța de la fiziokinetoterapeuți și medici din diverse specialități, precum ortopedie, reumatologie și geriatrie. Proteza de genunchi: da sau nu? Înainte de a lua decizia de a opta sau nu pentru o proteză de genunchi, este util să se obțină informații complete despre avantajele și dezavantajele diferitelor opțiuni de tratament. Acest ajutor sprijină procesul de decizie. În cazurile avansate de artroză a genunchiului, poate fi luată în considerare înlocuirea articulației. Un genunchi artificial poate reduce semnificativ simptomele artrozei avansate la majoritatea persoanelor. Adesea, decizia de a opta sau nu pentru o astfel de intervenție nu este atât de simplă. În această decizie joacă un rol diferite aspecte: cât de severe sunt durerile și când apar, impactul artrozei asupra vieții de zi cu zi, profesiei, vieții sociale, bunăstării psihice și mobilității, ce tratamente au fost deja încercate. Aceste aspecte pot fi discutate cu medicul – și de asemenea, dacă obiectivele personale pot fi atinse printr-o operație.
Tratamentul chirurgical neprotetic în cazul Gonartrozei
Dr. Alexandru Bădărău Chirurgia artroscopică a meniscului și îndepărtarea corpilor liberi în articulația genunchiului Indicația În cazul artrozei genunchiului stadiul 2 spre 3, cu o ruptură degenerativă de menisc intern sau extern Prezența unui corp liber de cartilaj sau menisc în articulație. Eu nu vă recomand acest procedeu pentru artroza genunchiului în ultimele stadii (3 și 4), pentru cã în acest caz, artroscopia nu încetinește evoluția bolii, ci ameliorează simptomele parțial și efectul este de scurtă durată. Recuperarea Recuperarea este rapidă, veți putea folosi piciorul operat imediat după intervenția chirurgicală, utilizând cârje pentru 5-7 zile. Dupã cele 7 zile se scot de regulã firele.
Gonartroza (artroza genunchiului)
Dr. Alexandru Bădărău Cum apare artroza genunchiului? Cum se manifestă artroza genunchiului? Care sunt cauzele și factorii de risc? Cum stabilim diagnosticul? Ce înseamnă rezultatele diagnosticului? La fiecare pas simțiți dureri în genunchi? Nu e de mirare, genunchiul este o articulație care este supusă unei solicitări semnificative în viața de zi cu zi. În acest proces, cartilajul se poate uza. Acesta înconjoară femurul, tibia și rotula în articulația genunchiului. Odată cu uzura cartilajului, apare artroza articulației genunchiului sau Gonartroza. Cum apare artroza genunchiului? Când cartilajul din articulația genunchiului dumneavoastră se uzează, suprafețele articulare ale femurului, tibiei și rotulei se freacă între ele. Aceasta duce la uzura și deformarea articulației. Neregularitățile din articulația genunchiului duc apoi la modificarea axei piciorului și la modificări posturale. În cele din urmă, cartilajul articular dispare complet și oasele expuse se freacă neprotejate unele de altele, distrugând în timp ligamentele și tendoanele din jur. Într-un final, genunchiul devine instabil și nu mai puteți merge deloc sau vă pierdeți echilibrul și cădeți des. Uneori, fracturile, leziunile ligamentare la nivelul genunchiului sau malformațiile congenitale, cum ar fi picioarele în „X” sau în „O”, sunt responsabile pentru apariția artrozei genunchiului. Cum se manifestă artroza genunchiului? Artroza genunchiului începe de obicei cu dureri de genunchi care apar inițial doar la efort. Pe măsură ce progresează, durerile devin mai frecvente și mai intense. Ele pot apărea și în repaus sau noaptea și pot perturba somnul. Alte simptome pot include rigiditatea articulară. Unii oameni resimt dureri, mai ales dimineața sau seara. În funcție de partea genunchiului afectată, durerea poate fi mai intensă pe partea internă sau externă. Dacă zona de sub rotulă este afectată, durerea apare mai ales la ridicarea de pe scaun și urcatul scărilor. În cazurile severe de artroză, durerile apar și în repaus. Ele sunt adesea resimțite ca fiind surde și pot fi uneori foarte intense, ducând la epuizare și restricționând semnificativ activitățile zilnice. Articulația genunchiului poate deveni sensibilă la presiune și mai rigidă. Mișcarea redusă poate slăbi mușchii și ligamentele, făcând genunchiul să pară instabil, ca și cum ar ceda. La unii oameni, artroza apare în crize acute. În aceste cazuri, durerile cresc brusc și se resimt ca fiind ascuțite, pulsatile sau arzătoare. Genunchiul poate de asemenea să se umfle temporar, să devină mai rigid și să fie cald. Vorbim atunci despre o artroză activată. De obicei, simptomele unei crize acute se atenuează în câteva zile. Crizele apar adesea neașteptat și pot fi deosebit de stresante. Artroza genunchiului poate apărea în trei zone ale genunchiului: Pe partea internă a articulației genunchiului (medial) Pe partea externă a articulației genunchiului (lateral) Sub rotulă (patelo-femural) Care sunt cauzele și factorii de risc? Artroza apare atunci când cartilajul se înmoaie, se crapã și se subțiază. Cauzele deteriorării cartilajului sunt variate. Acestea includ: Leziuni ale articulației genunchiului, de exemplu, din cauza unei leziuni a meniscului, a unei rupturi de ligament încrucișat anterior, a unei luxații a rotulei sau a unei fracturi osoase aproape de genunchi. Supraponderea sau obezitatea : Persoanele cu un indice de masă corporală (IMC) peste 30 au un risc crescut de artroză. Supraponderea nu doar că pune o presiune mai mare pe genunchi, dar poate și să intensifice inflamațiile în articulație. Stres permanent în rutina zilnică (ex. munca fizică : construcții, transport etc.) Picioare de lungimi diferite sau malformații ale genunchiului (picioare în „X” sau în „O”) Sporturi de mare impact (ex. fotbal) Boli inflamatorii (artrită reumatoidă) Vârsta înaintată Cum stabilim diagnosticul? Pentru a determina dacă suferiți de gonartroză, vom parcurge următorii pași: I. Consultul inițial: Istoricul medical: Vă voi întreba despre simptomele dumneavoastră, cum ar fi durerea, rigiditatea și umflarea genunchiului, și despre momentul în care acestea apar (de exemplu, după activitate fizică sau în repaus) Examenul clinic: Vă voi evalua postura și modul în care mergeți, voi verifica dacă genunchiul este umflat și voi testa mobilitatea articulației genunchiului. Aceasta implică mișcarea genunchiului în diferite direcții pentru a evalua rigiditatea și durerea. Sub rotulă (patelo-femural) II. Testele imagistice: Radiografie: Radiografia genunchiului ajută la vizualizarea modificărilor osoase și la evaluarea spațiului dintre oasele articulației. O reducere a acestui spațiu indică o uzură a cartilajului și prin urmare, prezența artrozei. Gonartroza este clasificată în patru grade, în funcție de severitatea uzurii cartilajului și a afectării articulației. Această clasificare ajută la determinarea tratamentului adecvat. Iată o descriere a fiecărui grad: Gradul 1 – Artroză ușoară: La acest nivel, există o uzură minimă a cartilajului. Pacienții pot avea mici osteofite (excrescențe, ciocuri osoase), dar fără îngustarea semnificativă a spațiului articular. Gradul 2 – Artroză moderată: La acest grad, osteofitele sunt mai vizibile, iar spațiul articular poate începe să se îngusteze. Cartilajul începe să se deterioreze. Gradul 3 – Artroză severă: Spațiul articular este semnificativ îngustat, iar cartilajul este deteriorat într-o mare măsură. Osteofitele sunt mari și mai numeroase. Gradul 4 – Artroză foarte severă: Cartilajul este aproape complet uzat, iar oasele articulației se freacă direct unele de altele. Spațiul articular este foarte îngust sau inexistent. Clasificarea gradelor de severitate ale artrozei conform Kellgren și Lawrence de la gradul I în stânga sus până la gradul IV în dreapta jos Alte teste imagistice: Dacă este necesar, pot fi efectuate și alte teste, cum ar fi RMN-ul (rezonanța magnetică nucleară), pentru a obține o imagine detaliată a articulației și a evalua starea țesuturilor moi, cum ar fi cartilajul și ligamentele. III. Testele suplimentare: Analize de sânge: Dacă există suspiciuni de inflamații de natură reumatologică sau infecții, medicul poate recomanda analize de sânge pentru a exclude aceste afecțiuni. Puncție articulară: În unele cazuri, se poate preleva o probă de lichid din articulația genunchiului pentru a verifica prezența inflamațiilor sau infecțiilor. Ce înseamnă rezultatele diagnosticului? Dacă diagnosticul confirmă prezența gonartrozei, vă voi explica gradul de uzură al cartilajului și modul în care aceasta afectează funcționarea genunchiului. În funcție de severitatea artrozei, vã voi recomanda un plan de tratament care poate fi conservativ nechirurgical sau chirurgical. Important de reținut! Gonartroza este o afecțiune cronică, dar diagnosticată și tratată corect, puteți gestiona